Adio

Sufletul iti miroase a salcam uscat.... inca, desi ai plecat cand trec prin locurile bantuite de pasii nostrii parca inca te mai aud strigand in spate „TTEE IUUBBEESCC!”
Parca inca iti mai aud pasii pe podeaua veche de lemn de cires, inca te vad pregatind micul dejun: pura dezbracata iar sanii tai dezgoliti ma fac sa imi aduc aminte fiecare moment de ieri noapte.
Desi ai inima franta de atata ingrijorare totdeauna pentru mine ai avut pastrat un zambet si ...o iubire nemarginita
Acum imi privesc mainile ce se topesc usor sub privirea ochiului tau rece, din incheieturi sangele curge siroaie, siroaie ale uitarii... parca moartea vrea sa imi apara pentru a-mi curma suferinta si totusi reusesc sa o alung ,deschizand fereastra pentru a intra razele puternice.
Te astept in fiekre dimineata, pe acelasi peron,langa aparatul de Cola... unde obisnuiam sa ne intalnim candva, dar acum te regasesc imbratisata si iubita de alt om, total diferit de ceea ce eram eu pentru tine. Multi ar zice sa te las, k asa vei fii fericita, dar oare exista asa cv, fericire?
Pentru mine acum fericirea e un demon, caci tu erai fericirea mea si acum m-ai parasit , singura caldura a fost ultimul adio al tau, spus sub forma unui sarut inlacrimat, umed dar si secat in acelasi timp.... oare era mila? Sau oare era un subinteles ca vei reveni la pieptul meu si sa ascultam cu bataile inimii melodia ce ne apropia. Mi-e dor chiar si de certurile in care eu ajungeam afara si tu ramaneai in camera cu ochii plini de lacrimi de regrete caci ma trimisesei „la dracu” si erai constienta ca iubirea adevarata rar ajunge in foc!
Desi inca te doresc asa de tare, te urasc...te urasc caci adio-ul tau era de fapt un nou El , lasandu-ma in spate.
Teii inca ma asteapta sa ma plimb pe aleea aia superba, sa simt vara in narile uscate de atatea lacrimi..... doar k de data asta din 2 singuratici a ramas doar unul.

Amfetamina pentru nimic!!

Imi place sa traiesc in fum....fumul ma ascunde, imi asum un val de o grea apasare, nimeni nu ma vede,dar eu in acelasi timp vad totul.
Droghez durerea si pornesc pe un drum cu okii la luna, ma invart intr-un cerc si simt cum siroaie de sudoare imi curg pe spate. Am mers cam mult as spune, dar nu e de ajuns drumul, am de indurat mai mult ca sa pot invinge dorinta. Mi-am pierdut valoarea si m-am inchis intr-o cutie sumbra...nu are nicio culoare, e fada. Venele imi sunt incalecate si simt ca imi cedeaza genunchii... parca te zaresc in fatza-mi si urlu...imi simti sangele cum pulseaza in corpu-mi obosit, zambesti si imi spui ca asa iti place. Inkid okii si dispari, te pierzi in necunoscut, iar eu ma pierd in viata-mi fara sens fara drum fara rost asemenea obsesii timpului...
Te urasc , sangele imi zvacneste la auzul numelui tau, ma dezgusta amintirea ta caci am venele intepate pentru a-mi uita trecutul... fumul ma face sa visez, vad copii alergand, vad zambete, vad roz, verde , galben....nu negrul asta apos ce ma sufoca.
Si totusi....iar droghez ,doar ca de data asta imi droghez fiintza , singurul lucru ramas viu in mine....am ajuns sa ma pierd.... fumul ma omoara, ma sting.

Stiu ca iti place sa ma auzi strigandu-ti numele atunci knd te doresc mai mult, vrei sa imi smulgi placerea din trup prin o apucare dura a coapselor mele transpirate. Vrei sa formam un cadru romantic, de amor perfect, tu si eu restul nu conteaza, stiu. Stiu ca iti place sa ma privesti cum respir prin buzele pline de atata dorinta. Iti place sa imi privesti formele prin atingerea degetelor tale uscate. La dush ma umplii de dorinte si vorbe dulci, dar oare ele m-ar interesa vreodata? Sunt o urma lasata pe cearsaf, un parfum imbibat in perna ta moale si naluca ce dispare la miez de noapte lasandu-i loc celei de la amurg. Oara asa mi-am dorit sa traiesc? Iti place sa iti indeplinesc orice privire, caci ochii tai totdeauna au zis totul, iar buzele tzi le doream mereu pe sanii mei goi, nu aveam nevoie de ele pentru cuvinte. Iti place sa imi vinzi vorbe cum ca as fii mai buna ca ea, mai frumoasa, poate chiar perfecta...dar cu ce m-ar ajuta pe mine daca eu ma retrag absent la miaza-noapte? Iti place sa iti fiu amanta, nu jumatate, iti place sa iti fiu plapuma nu asternut, iti place sa iti fiu pansament nu pastila...dar eu vreau sa fiu eu: sa nu te doresc, sa nu ma ascund, sa nu fug, sa nu fac loc nimanui ci sa adorm in bratele tale obosite si ale nimanui....

10 degete...


Iti amintesti iubite cand usor imi atingeai mana spunand ca este fina si miroase a parfumul pe care tu adori sa il inspiri usor?
Degetele mainii mele....si ele te-au adorat si te-au iubit, te-au atins , te-au mangaiat...si de ce nu, uneori te-au ranit.,...
Degetele mele , 10 la numar, au facut viu jocul tantric al iubirii dintre noi, au facut real fiecare sarut pe care imi placea sa il simt atingandu-ti usor buzele, ce erau calde asemenea focului ce mocneste adesea in soba...
5 degete iti alunecau dimineatza in parul umed dupa un somn adanc, iar alte 5 te mangaiau usor pe piept,incercand sa te pregateasca pentru o zi grea...
Imi spuneai intr-o zi cand ne plimbam solitari pe strazile pustii si intunecate....ca 5 degete incap perfect in mana ta.... imi aratai prin privirea ta, cu ochii cristalini , cum chipul tau se odihneste cel mai bine in cosul celor 10 degete ale mele....
1 singur deget e de ajuns ca sa pot arata traiectoria sentimentelor noastre: tu -> eu
Cu cele 10 degete ma jucam in spuma de la marginea cazii ca sa ma potzi privi asemene „iubitei tale copile”
Iti amintesti, iubite, cand mi-ai cerut mana inainte de sarbatoare spunand ca pe degetul meu s-ar incadra perfect inelul de la tine...ce si acum luceste asemenea ochilor tai si se mentine pur asemenea sentimentelor noastre....iti amintesti?
10 degete inseamna : viata, atractie, chemare, mister ,mangaiere si drum.... eu le-am simtit pe toate....tu ce ai simtit?

Obisnuiam sa ma trezesc langa tine, sa iti zambesc simtind mirosul racoritor al diminetzii...imi placea sa te trezesc adulmecand ushor esenta tenului tau....ma luai usor in brate desi ti-ar fi placut sa ma privesti visand in continuare, dar cum orice vietuitoare prefera sa nu isi paraseasca taramul pana ce nu isi capata energie, asa eram si eu in asternutul tau, nu doream sa il parasesca Asa ca imi pregateai cafeaua,cu 2 linguritze de zahar ca de obicei si ma tratai ca o comoara, probabil asta eram pentru tine.... ne bucuram de dimineatza impreuna, cautandu-ne pe sub cearsaful cald,incalzit de trupurile noastre puerile.... profitam de timpul efemer ce ne imbratisa fiecare clipa de amor
Ma imbatam in sarutari patimase si imi placea sa iti simt mana urcand pe spatele meu,ce se arcuia dupa fiecare atingere a ta. Amandoi stiam si simteam ca fiecare lucru de pe aceasta lume poate capa esenta doar in 2.
Erai dulce, poate exagerat, asemenea cafelei servita in obisnuitele cani rosii....
Seara ne era cina perfecta, sa spunem tot felul de copilarii, sa ne zambim ,sa citim impreuna aceeasi carte si fiecare din noi sa invete un lucru diferit, sa ne jucam impreuna...probabil ca si lumea ne era un „impreuna”.... mi-ai dat valoare in bratele tale , te-ai pus in genunchi pentru mine, mi-ai dat cristale lucitoare in ochii tai verzi... mi-ai aratat vesnicul „Te iubesc” si, mai presus de toate, te-ai dat pe tine si ai simtit supremul in doi...