Notes

...iubirea este imposibilul,absolutul,cerul aprins si...o primavara eterna

suprema fericire in viata este sa fii iubit pentru ceea ce esti ori, mai degraba, in pofida a ceea ce esti...

iubirea s-a nascut din placerea de a ne privi, se hraneste cu nevoia de a ne privi, si consta in imposibilitatea de a nu ne mai vedea!

Numai dragostea si prietenia anuleaza solitudinea zilelor noastre. Fericirea nu este dreptul fiecaruia, ci o lupta dusa clipa de clipa si cred ca, atunci cand ni se infatiseaza, trebuie sa stim sa o traim.

Iubindu-te am inteles pentru prima data fosnetul de frunze, iar glasul cristalin al stropilor de ploaie inca mai dainuie in inima mea...

Ai plans de bucurie, iar eu ti-am ascuns lacrimile in palmele mele tremurande, le-am sarutat...iti tineam emotia in palme.

Acum cand ne iubim,imi e teama sa nu ne contopim sufletele si sa ne pierdem identitatea...

Lasa-mi atata dragoste cat sa imi incapa in palma!

Suflete pereche

Pare usor sa cauti persoana potrivita sufletului tau, pare usor sa mergi cu cineva de mana, dar oare e usor sa batzi drumul singur,sa te gandesti la acel cineva,la sentimente profunde si sa il gasesti...sufletul tau pereche...?

Ni se pare simplu sa ne privim patrunzator, simplu sa cadem in patimile iubirii si ni se pare simplu sa ne lipim buzele flamande,implinindu-ne intr-un sarut.

Cuget, suspin si gandesc ca nimic nu e ceea ce pare... v-ati intrebat vreodata daca persoana ce ne cuprinde mana in a sa si promite o schimbare, persoana ce iti da speranta spre bine e cea care cu adevarat ar trebui sa fie langa noi?...

Daruim...

Visam...

....zilele par pline de pasiune si perfectiune, iar intr-o zi in care pur si simplu nu ti-ai planificat nimic... instantaneu pierzi tot ceea ce ai capatat si se darama tot ce tu ai construit...ce e de facut atunci? cand necunoscutul te lasa pustiit, doar tu cu tine impartasindu-ti dezamagirea...oare asta ai meritat?

.....in acel moment, pe suflet, apar rani pe care EL nu le poate vedea, dureri pe care EL nu le poate simti.

Si, totusi, esti nevoit sa te intorci pe acelasi drum, iar singur... solitar in cautarea sperantei deja ratacite.

pierdem...

suferim....

....suntem obligati sa tindem spre uitare...De ce? .... deoarece am imbratisat clipa si am savurat momentul fara a ne gandi la destin... am pierdut doar pentru ca el nu era ceea ce ochii nostri vedeau a fi : cel menit sa iti cuprinda trupul, sa iti daruiasca pasii lui ca sa poti calatori prin el, nu e acela care sa te iubeasca, sa iti admire parul intunecat si sa se joace usor in firele tale rebele, iar tu sa ii adormi in brate...

asteptand o noua zi "impreuna"

Torturati-l pe artist...

"Daca printr-o greseala vei trai o senzatie ce aduce a fericire,atunci fa tot ce poti ca sa o traiesti din plin.Profita cat mai mult de pe urma ei pentru ca NOI nu o vom lasa sa dureze.Vor fi zile in care te vei prabusi in genunchi si,tipand,iti vei pleda cauza in fata a orice ar putea sa te auda.Nimanui nu-i e dor de tine.Daca nici o minte de pe pamant nu se gandeste la tine,existi oare cu adevarat?Oamenii fac planuri atat de usor.Ei sunt lasi.Ei vor doar sa se impreuneze,asta-i cea mai mare preocupare a lor pe timp de noapte.
Cu ceva timp in urma,am refuzat sa ma mai gandesc la tine.Am incercat sa gasesc pe altcineva,dar,dupa cum banuiam,acel altcineva nu exista.Detest pe oricine altcineva,dragul meu.Singura mea iubire adevarata imi fusese necredincioasa.Iar eu o meritam din plin.A mai ramas o singura stafie dintre noi,pe care am lasat-o sa bantuie prin lume.Mi-am inchipuit un alt univers,un alt taram al existentei,unde iubirea vietii mele si cu mine puteam trai nedespartiti.Avem zile bune,avem si zile proaste,dar ne avem unul pe altul.Ne amaram,dar nu fiecare de unul singur.Nu mergem la petreceri.Stam intinsi pe canapea,in casa lasata in neoranduiala,si ne uitam la televizor.Ne e cald.Nu ne temem ca imbatranim.Imbratanim.Imbatranim.Imbatranim tinandu-ne de mana.Am comparat acest univers cu acela pe care l-am cunoscut eu,cel de aici,unde nu inceteaza sa ploua si unde nu cunosc nici un suflet de om.Trec zilele fara sa rostesc nici un singur cuvant.Tot ce fac este sa gandesc,si gandurile ma dor.Gandul a fost frumos!
In acea seara m-am mai gandit si la acea lume unde este posibila fericirea,unde iubirea poate exista.Si pentru ca spun asta in scris,pot sa iubesc atata vreme cat soarele dorintei de moarte se-ntoarce si iar se-ntoarce nesatul."

Inima secata

Detin o inima secata de fericiri ce vin si pleaca,
O inima secata de atatea ganduri negre,
Dar ea va fi purtata pe un ideal inalt
Tu m-ai ajutat, m-ai invatat sa sper,
mi-ai intins o mana si am privit spre cer.

Impreuna era totul, tu l-ai facut nimic
Impreuna eram noi, atunci m-ai pacalit...
Te-am acceptat in mine, visand la ochii tai
Verdele ce ma venera, iar acum ucide orice prezenta a ta.

Am inima secata caci nu mai sunt acolo
M-am pierdut in vreme sa caut intr-acolo
O casa pustiita eu am gasit,Si m-am privit umila... sperantele s-au risipit

Doar doi...

Hai sa ne iubim sub cerul instelat ,
Lasa-ma sa te port spre clipe de neuitat.
Vreau sa fiu a ta, asta imi doresc...
Simt presiunea-n vene, sa stii ca te iubesc.

Nu stiu de e verosimil sa te pot avea
Merita sa risc, nu voi regreta...

Salcia gingasa ne zambeste uitandu-se la noi ,
Noi o privim timizi... am ramas doar doi.
Imi soptesti vise la ureche, vise-n care tu chiar crezi
Si termini frumos seara spunandu-mi ca ma iubesti.

Ce poate fi mai imbietor decat respiratia ta?
Ce poate fi mai tulburator decat plecarea mea.....

Pustiu...

Eu sunt cantecul din inima ta ce nu are nevoie de note pentru a capata sonoritate, sunt naluca ce noapte-i place sa s plimbe pe strazile unde s-au adunat amintirile din vremea pe cand prindeam viata... sunt muza pe care iti place sa o venerezi in momentul cand te gandesti la mine si ushor iti aliniezi gandurile si asterni cuvintele pe foaie.
am ajuns un suflet ars, si nu ars de caldura, ci sufletul ce a cazut in intuneric si prin intensitatea caderii si-a pierdut lumina si a incetat sa radieze.
Strada mi-e pustie si noaptea obisnuieste sa ploua... se lasa mereu o patura rece pe pamantul uscat de banalitate... florile de mult nu mai rasar ci stau aplecate si triste...
Magazinele sunt deschise si nimeni nu indrazneste sa intre, caci totul pare intunecat...
Dimineatza mi-e mohorata si fiecare om se agata lent de cate un stalp sau se sprijina de cate un perete... am obosit cu totii... se transmite plictisul, totul e fad si sumbru... ne-am pierdut culoarea si ne-am inchis...

Dor..

Imi este dor de toate lucrurile ce odata ma faceau sa simt ca traiesc, acele lucruri ce ma umpleau cu viata, imi furau gandurile intunecate si imi redau ceea ce toti adorau la mine: surasul...
Imi lipseste surasul vietii, nisipul umed de la mare si zgomotul valurilor ce se spargeau intre noi si ne faceau sa zambim caci nu ne puteam tine de mana.
Lipsesc serile nedormite fiindca pe atunci imi placea sa traiesc intr-un timp ce se scurgea efemer.
Adoram dimineata, cu mirosul dulce de iulie, sa deschid fereastra si sa ma uit pe cer spunand ca „azi incepe o noua zi” .
Imi lipseste seara cand ne-am aruncat de nebuni in mare, eu inghetand de frig si uitandu-ma daca nu cumva imi imprumuti prosopul tau.
Imi este dor de ascunzisurile la miez de noapte si seara cand ai spus sa privim impreuna luna, deoarece era imbracata intr-o silueta de seara si data cu parfum de magie,
Imi este dor de EA, fata prinsa intr-o incapere fara iesire,dar acolo...cu mine... ea se simtea libera si imi spunea ca o fac fericita.
Lipseste grija ei: cum ma invelea seara de noapte buna si avea grija ca nimeni sa nu ma disturbe din somnul adanc, cum imi pregatea seara cele necesare pentru a doua zi in caz ca eu uitam.
In momentele noastre de extaz ne placea sa spunem tare cat suntem de fericite si ca traim un moment de neuitat.
Dor...dor de tot: de tine, de mine...de cenusa ce s-a asternut pe drum si nu e nimeni acolo sa o stranga.

IESI DIN INFERN!

Am ramas inchisa intr-o incapere sumbra, umbra ta ma urmareste...o simt in mine, in fiecare lacrima ce usor cade pe obraz si in fiecare suras nevinovat ce obisnuiesc sa il ofer lumii in care ma refugiez... mi-au ramas amintirile ce imi oxigeneaza mintea la fiecare ora din seara, atunci cand ma regasesc singura plutind in ganduri si innecandu-ma in cugete... poate ca inainte aveam aripi spre a visa, dar acum ele mi-au fost ranite de idealul ce l-am pierdut inconstient...
Am ramas o samanta, ce pana acum nimeni nu a reusit sa o sadeasca...
Astept... si astept... dar nu mai vad... culoarea inchisa din viata mea s-a risipit si a fost purtata de vant prea departe incat eu sa o pot recupera... am fugit si am incercat sa te prind de brat, dar mi-ai cerut singuratatea si ai lasat in urma ta ploi... ploi reci si dure ce se revad sub ochii mei in fiecare dimineata... numai perna imi stie gandurile si durerile si tot astept... SA IES DIN INFERN! Am intrat in intuneric si caut lumina de inceput... caut verdeatza si puritatea sufletului risipit... ti-am rapit fiecare gand de pace si ti-am redat nelinistea...
Voi iesi din infern si vei avea dorinta de a recupera nebunia din mine si iti vor lipsi mangaierile mele din parul tau negru... iti va lipsi incurajarea si vorbele dulci ca aperitiv de dimineatza...
Trage aer in plamanii tai incarcatzi de tutun, caci m-ai pierdut...ofteaza...viseaza... si IESI DIN INFERN! Du-te acolo unde visezi, zambeste si cauta-tzi idealul... eu il gasisem, dar soarta a ales altceva.

Visul "Buna dimineata!"

Hhhmm... ma trezisem cu gust de tine si vroiam sa te iubesc...tu, somnoros ca de obicei imi spui sa te las in pace, dar totusi imi auzi si imi simti fiecare miscare...iti soptesc ceva dulce, ceva ce tu probabil iti doreai sa auzi...si dispar...eram in camasa ta, si calcam cu pasi domoli pe gresia ce imi parea tare rece dupa ce ma incalzisem langa tine...stiam ca iti placea asa mult cafeaua, si imi doream sa iti pregatesc o cana de cafea si sa te trezesc cu mireasma aceea placuta...dar m-am gandit mai bine si am zis ca poate ar fi fost frumos sa iti scriu un bilet si sa ti-l asez langa obisnuitele sandwich-uri de dimineata. Ma stiai ca fata aia care te surprindea cu orice gest...iti placea la nebunie sa ma privesti in camasa ta, ciufulita si nemachiata...eram pura pentru tine si iti deschideam dimineata.
Imi placea sa iti miros tenul si sa te sarut usor...tu deschideai ochii catre mine si imi zambeai subtil, eu raspunzandu-ti cu un dulce „Te iubesc!” si „Buna dimineatza,iubitule!cum ai dormit?” ... te tinusem in brate o noapte intreaga, simteam cum prezenta ta imi zvacneste in vene si realizam ca m-am indragostit... ma speria sentimentul caci numai simtisem intensitatea sentimentelor pe piele...era placut.
Si totusi ne-am iubit un pic si radeam unul de altul, de privirea aceea matinala,dupa care a urmat o amuzanta bataie cu perne si deodata eram ca noi si ne pregateam sa ne incepem ziua impreuna... mi-ai citit biletul unde scria cele mai mici lucruri pe care eu le adoram la tine, ai ramas placut surprins descoperind in mine „fata mea iubita”.... Frumoasa a fost dimineata aia, iubitule....in schimb totul ramane o visare

Fata de portelan

Nu-mi doresc decat sa ies odata din acest zgomot si din intunecimea asta in care m-am putut afunda. Vreau sa simt iar razele soarelui mangaindu-mi usor pometzii, vreau sa regasesc iar pe cerul albastru norii, ce odata imi pareau diferite figurine de puf…in momentul cand vine ploaia sa stiu ca pot iesi in strada sa ridic privirea catre cer si sa simt picaturile cum imi inunda chipul, iar eu sa ii zambesc Cerului ca m-a binecuvantat.
Nu inteleg de unde a venit ura asta din juru-mi, nu mai vreau sa simt durere, vreau ca sufletul sa-mi fie inlantuit si sa TE pot indeparta prin racoarea din inima…
Visez la ziua cand pentru mine nu vor fi lacrimi, cand tot ce ma dobora inainte acum sa ma faca sa zambesc fiind mandra ca am putut trece cu vederea…vreau sa fiu fata de portelan, pe care nu o potzi lovi, nu o potzi face sa planga sau sa sufere in adancul ei…
Fata de portelan se bucura de oamenii buni din calea ei si stie cum sa ii inlature pe cei negativi…ea stie sa fie mandra cu ea insasi si sa expuna acest lucru drept calitatea ei de baza...ea are sentimente, poate iubi, poate rade, se poate bucura , dar in schimb pe ea nu o potzi sparge prin rautatea din privire, prin vorbele grele sau chiar prin palmele pe care tu iti doresti sa i le „atribui”.
Omul din mine o viseaza pe ea, viseaza sa se inlocuiasca pe sine cu o fata de portelan, viseaza numai sa priveasca lumea, nu sa o si simta... stiu ca ea exista undeva in mine si stiu ca o voi regasi intr-o zi si ii voi multumi ca m-a inlocuit!

Viata isi urmeaza cursul...

Chipul tau e tare bland

Si atingerea ti-e calda,

Te port in suflet si in gand

Si iti daruiesc a mea viata toata.

Te vreau aproape...aici, ACUM!!

Sa fi in gandurile mele,

As avea multe sa iti spun,

Insa cuvintele mi-s grele...

Vreau ca piatra de pe suflet

Sa dispara in curand,

Vreau sa am maxima putere sa mi te sterg din gand.

Tu inca vrei sa ma cuprinzi

Si vorbe sterse tu soptesti

Tu vrei sa cred in acel gand,

Gand ca ma iubesti?

Nu mai pot trai din cuvinte,

Caci faptele au cam disparut

Vreau ca viata-mi sa cuprind

Sa o iau de la inceput...

Prietenii mei....un izvor de FERICIRE

Ma vedeam omul fara luciu, fara viata, incercam sa ies din intuneric dar imi era era prea greu k sa pot succede. Inainte poate k nu vedeam , nu VA vedeam, dar cand m-am simtit singura si pe cont propriu ati fost mereu acolo pt mine. Nu voi uita niciodata persoanele care au contribuit la reusita mea, la zambetul de azi si la optimismul pe care l-am atribuit in timp. Multi au fost acolo, unde, din pacate, nu mai era nimeni si multi au stiu sa si ramana…fiindca anumite persoane s-au cam pierdut pe drum facand popas la alte locuri, poate mai frumoase si mai vesele decat eram eu in acel moment. Inainte nu credeam in cuvinte cum ar fi "alaturi de tine", "eu te iubesc kiar daca el nu o face", "tu insemni ceva pt mine", "fi tare"…dar tu!!si te cunosti prea bine cine esti…tu m-ai facut sa plang de fericire, sa imi spun mereu ca daca pierd tot te am pe tine si pe celelalte pers care stiu cat le iubesc…dar tu, carliontzi puerili, tu m-ai facut sa plang de fericire, m-ai invatat sa traiesc clipa , m-ai invatat sa nu renunt daca ma sperii, sa stau sa vad cum va fi ca poate ma insel si…m-ai facut sa iti invat nr-ul d tel d cate ori l-am apelat.Nu voi uita cata grija ai avut de mine si inca ai, cum de fiecare data cand uitam ceva te auzeam spunand "E la mine!!",si de cate ori imi faceam griji spuneai sa nu mai imi bat capul ca o sa fie bine, cum ma inveleai si cum ai avut grija de mine cand mi-a fost rau si ai stat langa mine,sunt atatea pe care le-as spune despre tine,oricum sa sti k nu uit: esti o "zea" .Mai este si o alta persoana mirifica pe care o ador fiindca a recunoscut in sinea ei niste greseli care la un moment dat au lasat rani unei prietenii puternice…stie ca mereu ochii albastri mi-au placut si privirea ei gingasa de copil ce nu vrea niciodata sa creasca mare, un copil caruia ii place joaca si pisicitul de dimineata… mai nou ii place sa spere si intr-o skimbare pe care majoritatea nu o vad dar eu stiu foarte bine ca ea exista si ma bucur enorm (SA STII!) ca am fost acolo pentru tine si ti-am deschis ochii!! Mai sunt si notele d la chitara care imi aduc aminte de o voce tare dulce,care ma suna si ma intreaba mereu c fac,daca vin sa isi caute si ea o pereche de blugi si sa ma plimbe vreo 4 ore prin aceleasi magazine doar pentru ca este un mic”elefant”,cum ii place ei sa spuna, si ca pt elefantzi nu prea se fac haine :) stie ca o ador pt ziua knd m-a pupat si mi-a zis ca nici ea nu ma suporta inainte dar ca acum suntem prietene…si pentru zilele cand veneam la ea in camera si ma ajuta cu niste “convorbiri intime”:)) si o mai plac pt ca e o englezoaica declarata ca si mine…
Sunt multe personae care sunt in spatele meu fie cu o vorba sau cu un zambet in plus…si e important k ele sa stie k si eu sunt un plus al vietii lor.
Va multumesc (cu toate k o pers mi-a zis k asta nu s face atc cand omul o face din placere) si va iubesc si voi ramane langa voi cum ati fost voi langa mine:zambet, glume si LIVE YOUR FUCKIN’ LIFE because others will live it!!!

Shoaptele unui mut

Suspin si ma gandesc ca ..nu mai e..nu mai e mult…Da, lume draga,nu mai e mult si o sa plec…o sa dispar din rautatea astea, din negura asta care este plina de ranchiuna si ochi flacaratzi…iar eu, o fiinta ce plange, cugeta si simte adanc ranile din urma timpului pierdut…nu mai pot indura caderea adanca pe care am fost nevoit sa o suport… sunt om..ca si tine d altfel, doar ca nu am aceeasi tarie in a privi in intuneric si a gasi o lumina care sa imi poata da o sperantza spre…spre iubire nemarginita si pretuita…spre blandetzea din privirea sufletelor ce le intalnesc zilnic si care cu regret spun ca nu mai imi daruiesc nimic si nu ma mai invata nimic…s-a asternut o fasha…neagra, pe care eu nu o pot combate..voi puteti…incercatzi..caci eu...EU sunt un om…dar un om pierdut..si nu mai am …nu mai am timp sa skimb ceva…voi pleca..

Oare...?

Drumul mi-e intunecat, privirea imi este slaba
Unde esti cand te strig?
De ce nu pot sa te cuprind?
Fug dupa tine,privesc in umbra-tzi
Lacrimile ce ushor s varsa nu te mai ating
Ce e cu tine? Unde e iubirea, unde ne e povestea?
Ai stiut sa imi cantzi, iar eu ti-am jucat notele din iubirea ce era in mine
Dar, iubirea mea… unde ne este sunetul? De ce nu imi aratzi iar melodia in care tu imi spui k eu sunt totul ce da culoare vietzii tale…
Acum de ce iti sunt un nimic?de ce nu privesti un pic?
Ai uitat cat am daruit …. Ai uitat kt te-am iubit??
Oare mai esti?oare te intorci…si imi stergi durerea ce ushor cade pe pamantul uscat? Dar sufletul meu asteapta ceea ce tu probabil niciodata nu vei da…oare de ce ai plecat?

Biletul catre Rai

Visam spre un ideal…dar uitam sa traim… vrem perfectul dar uitam sa profitam de clipa ce ne apartzine…traim in superficialitate, totul este baza unui interes iar noi, oamenii, uitam esentza vietzii… imi doresc sa descopar lumea prin iubire si sa o simt printr-un sarut…doresc sa descopar peisajele sublime din fatza-mi doar tzinandu-te de mana si doresc sa privesc o intreaga lume prin ochii tai … visez spre o credinta in fericire,si tind spre implinire fara a ma abate din calea aleasa… te doresc k sa ma ajuti sa parcurg acest drum,pe care pana in aceasta clipa l-am presarat cu lacrimi si regrete… inima imi cere protectie si imi da sperantza in a crede in semintsele iubirii… tzine-ma aproape atunci cand nu am nevoie de tine, saruta-ma atunci knd imi doresc mai putin,incalzeste-mi sufletul cu vorbele tale dulci si iubeste-ma asa cum nimeni nu a facut-o…. calatorie placuta intr-o lume in care sufletul tzi-e singurul conducator.