joi, 4 septembrie 2008

Shoaptele unui mut


Suspin si ma gandesc ca ..nu mai e..nu mai e mult…Da, lume draga,nu mai e mult si o sa plec…o sa dispar din rautatea astea, din negura asta care este plina de ranchiuna si ochi flacaratzi…iar eu, o fiinta ce plange, cugeta si simte adanc ranile din urma timpului pierdut…nu mai pot indura caderea adanca pe care am fost nevoit sa o suport… sunt om..ca si tine d altfel, doar ca nu am aceeasi tarie in a privi in intuneric si a gasi o lumina care sa imi poata da o sperantza spre…spre iubire nemarginita si pretuita…spre blandetzea din privirea sufletelor ce le intalnesc zilnic si care cu regret spun ca nu mai imi daruiesc nimic si nu ma mai invata nimic…s-a asternut o fasha…neagra, pe care eu nu o pot combate..voi puteti…incercatzi..caci eu...EU sunt un om…dar un om pierdut..si nu mai am …nu mai am timp sa skimb ceva…voi pleca..

Niciun comentariu: